Parfumul sfânt

Plăsmuiam mică scrisoare
când, în gând deodat’ apare
înger din pure cristale
coborât din lumi astrale.

În gândul meu, venind şiret,
m-a adormit cu-n gest discret,
în tainic vis m-a-nvăluit
şi-n locul sfânt m-a cârmuit.

Plutind uşor spre Cel-de-Sus,
acolo, în genunchi m-am pus,
capul l-am plecat sfioasă,
sfatul Lui s-ascult pioasă.

Ce sfat mi-a dat, nu-l ştiu nicicum
dar, fericită sunt acum,
în inimă am sfânt-parfum
înmiresmând al vieţii drum.

2008-01-03, Adjud

În vis

Stăteam la masă şi scriam,
În subtil gând călătoream,
În gândul cel întrezăream,
Frumos, eu gândului zâmbeam.

Încet, încet un somn şiret
Mă adormi cu-n gest discret,
Un tainic vis el mi-a emis
Şi-n tainic loc el m-a trimis.

Încet, încet ajuns-am sus,
Cu umilinţă m-am supus,
Capul plecai umil în jos,
Ca sfatul lui s-ascult pios.

Ce sfat a dat nu ştiu nicicum
Dar, fericită sunt acum,
În inimă am sfânt parfum,
Înseninând al vieţii drum.